Istoria conceptului SSM nu ar putea fi completă fără o discuție despre centura de siguranță. Acesta, în forma ei actuală, reprezintă un element elocvent despre modul în care evoluează tehnicile și metodele de protecție. Un element atât de banal cum este centura de siguranță nu a putut însă să apară peste noapte. A fost nevoie de ani de experiență și, mai ales, de multe accidente.
Accidentele sunt cele care oferă întotdeauna soluțiile corecte. Din păcate, mijloacele de protecție sunt valabile și eficiente întotdeauna pentru viitor. Este și cazul centurii de siguranță care, deși a avut un gen de precedente absolut nefavorabile, a reușit să se impună. Mai mult, centura de siguranță este principalul mijloc de salvare a vieții în accidentele de automobil.
Cel mai mare accident feroviar din secolul XIX a avut loc în 8 mai 1842 între Paris și Versailles. Este cunoscut drept accidentul de la Versailles și a avut aproximativ 200 de morți și sute de răniți. Datele exacte nu sunt cunoscute nici acum. Acest prim mare accident feroviar, o tragedie care a marcat Franța aproape un secol, a condus la două concluzii majore, după cum se va vedea în continuare.
După ce au participat la ziua onomastică a regelui Louis Philippe de la Versailles, o parte dintre invitații regelui se întorceau la Paris cu trenul. În apropierea localității Meudon s-a rupt o osie de la prima locomotivă. Acesta a deraiat, vagoanele din spate au venit peste ea și s-au aprins.
Este limpede că în acea perioadă de pionierat a căilor ferate, autoritățile nu erau pregătite pentru astfel de catastrofe. O primă consecință a accidentului a fost aceea că francezii au renunțat la centurile cu care se prindeau călătorii de scaune. Numărul mare de morți, mărturiile supraviețuitorilor care relatau cum oamenii nu se puteau desprinde din chingi, totul a făcut să se renunțe la această procedură. De atunci, în niciun tren din lume oamenii nu au mai fost fixați pe scaune, în tren.
O a doua măsură a fost inspirată din identificarea cauzelor rupturii osiei. Probabil atunci a fost prima oară când oamenii și-au dat seama ce înseamnă oboseala metalului. S-a descoperit că oboseala metalului propagă fisurile acestuia, ducând la rupere. Accidentul de la Versailles a fost și din acest punct de vedere un moment de referință.
Pentru a se depista eventualele fisuri în roți sau osie, înainte de a pleca trenul sau în anumite gări, pe traseu, muncitorii verifică integritatea bandajelor de la roțile de tren. Totodată și aspectul osiei. Dacă există vreo fisură, lovind metalul cu ciocanul se va auzi un zgomot strident, care vibrează.
Centura de siguranță va ajunge să fie totuși un element de bază al siguranței și securității, un exemplu timpuriu de mijloc SSM, dacă se poate vorbi astfel. Conceptul acesteia a fost schița pe la mijlocul secolului XIX. A fost însă brevetată în 1885 în SUA, de un anume Edward J Claghorn, la New York. Scopul declarat era acela de a proteja „turiștii la cădere”.
Primele utilizări ale centurii de siguranță au fost ale pompierilor și lucrătorilor la înălțime.
Un alt moment important a fost în 1911, când pilotul Benjamin Foulois a cerut expres ca să fie atașate centuri avioanelor. Erau anii de debut ai aviației, iar Foulois a înțeles însemnătatea măsurilor de siguranță pentru cei care pilotează avionul. Benjamin a fost ofițer american și este printre primii care au zburat cu avioanele fraților Wright cumpărate de armata americană.
Centura cu două puncte a fost însă introdusă ca obligatorie în aviația americană abia la debutul celui de-al doilea război mondial.
În 1955, americanii Roger Griswold și Hugh DeHaven au patentat prima centură de siguranță în trei puncte, adică aproximativ celei pe care o știm astăzi.
Totuși, Nils Bohlin, suedez, este considerat a fi cel care, în 1959, a inventat centura de siguranță modernă. Pentru a ajunge la forma și proprietățile de astăzi, inventatorul a studiat aproximativ 28.000 de accidente și a îmbunătățit toate caracteristicile centurii lui Griswold și DeHaven.
Centura de siguranță a dovedit de-a lungul timpului că salvează cu adevărat vieți. Astfel, sfârșitul anilor 70 și începutul anilor 80 a făcut ca folosirea centurii de siguranță în automobil să devină obligatorie în majoritatea statelor din lumea civilizată.