Scurt tratat de protecția muncii (SSM) – 1

inspector ssm
Cursuri SSM, inspector SSM… la ce sunt bune!?
01/03/2019
sala cursuri ssm
Cursuri SSM și inspector SSM; fotografii
08/05/2019
accident si ssm

Unul dintre accidentele care au dezvoltat puternic normele SSM in Franta

Noțiunea de sănătate și securitate în muncă, așa cum o înțelegem în societatea contemporană, apare scrisă pentru prima oară în anul 1700. Creatorul ei este un medic italian, Bernardino Ramazzini, considerat a fi întemeietorul sănătățiii ocupaționale. El a publicat o carte despre sănătatea ocupațională, respectiv „De Morbis Artificum Diatriba” în traducere „Bolile muncitorilor”.

Bernadion Ramazzini
Bernardino Ramazzini, întemeietorul medicinii ocupaționale

Normele de protecție a muncii, cursurile SSM, inspectorii de muncă… n-au apărut așa, din senin. Meseria aceasta, felul în care se desfășoară relațiile de muncă sunt rodul unor experiențe în cea mai mare parte neplăcute. La început au fost boli de muncă și accidente. Abia apoi au fost reguli. Totul s-a realizat pas cu pas. Paradoxal însă, acum, în epoca internetului, există încă oameni care nu știu ce este aceea o normă de securitate și sănătate în muncă…

Dacă v-ați pus vreodată întrebarea care este sensul sintagmei de protecția muncii, ce sunt cursurile de siguranță și securitate în muncă, ei bine în acest text încercăm să sintetizăm răspunsul. Toți lucrătorii, din orice domeniu și la orice nivel de job s-ar afla ei, sunt expuși riscurilor unor boli profesionale. De asemenea, sunt supuși riscurilor unor accidente de muncă.

Riscurile ce planează asupra muncitorilor, asupra angajaților de fapt, ca să folosim un termen mai larg, sunt și pot fi reduse, minimizate sau chiar eliminate cu totul. Cum? Prin respectarea unor reguli pe care angajatorul trebuie să le ia, iar angajatul să le respecte. Este vorba de acele norme care sunt mai cunoscute sub numele de SSM.

SSM prin exemple

Mai plastic vorbind, dacă te angajezi manipulator de electrostivuitor la un supermarket riști în permanență să cadă pachetele cu mărfuri peste tine. Riști să lovești un cumpărător, să-l calci cu roata peste laba piciorului și să-l bagi în spital. Un muncitor pe electrostivuitor riscă să facă pagube și apoi să le plătească din propriul buzunar.

Ei bine, pentru a proteja muncitorul dar și pe cei din jurul său de accidente sau plata unor despăgubiri, s-a dezvoltat un întreg sistem de reguli, respectiv normele de SSM. Dacă ridici un palet cu marfă trebuie ca în jurul tău să nu se afle nicio persoană la o distanță mai mică de… Ați observat, la magazinele de tip supermarket chiar nici nu ai voie să intri în spațiul unde se fac manevre cu electrostivuitorul.

Manevrarea corectă a utilajului te scutește de accidente. Dacă are loc un accident și ai respectat toate instrucțiunile, atunci ești exonerat de răspunderi. Marfa distrusă nu ți se va imputa. Dacă ai respectat regulile rănirile vor fi minime sau deloc.

Pe scurt, toate cele mai de sus sunt noțiunea de SSM, adică securitate și sănătate în muncă.

Definiția noțiunii de protecție a muncii

Protecția muncii, respectiv securitate și sănătate în muncă (SSM), este o noțiune ce poate fi explicată dacă o privim sub forma unui ansamblu de reguli. Aceste reguli sunt fie sub formă de instrucțiuni de lucru specifice fiecărei organizații lucrative, măsuri legale sau chiar cutume cu izvorul în practică.

Pentru România, din punct de vedere juridic, noțiunea de securitate și sănătate în muncă este definită în Legea 319/2006 la art 5 litera n:

„securitate şi sănătate în muncă – ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă.”

Apariția și dezvoltarea conceptului de securitate și sănătate în muncă

Nu putem vorbi despre o dată anume a acestei noțiuni. Ea a existat cu siguranță încă din cele mai vechi timpuri, deși oamenii nu se gândeau la ea ca la un set de reguli. De exemplu, un fierar și ucenicul său știau cu siguranță că forja lor nu trebuie să se afle în apropierea materialelor combustibile, știau că acoperișul atelierului lor nu trebuie să fie din paie. Și multe altele asemenea…

Regulile și instrucțiunile de protecție, felul în care trebuiau folosite instalațiile, se dezvoltau mereu și mereu cu fiecare accident produs. Protecția muncii ca sintagmă instituționalizată nu exista însă.

Accident și reguli

SSM-ul a apărut însă în mod sigur sub formă de reguli scrise odată cu revoluția industrială. Unul din primii redactori ai normelor de protecție a muncii s-ar putea să fi fost James Watt, inventatorul motorului cu aburi în 1784. Folosirea locomotivelor cu astfel de motoare „primitive” se realiza totuși sub un set de reguli abia după un timp.

Dacă rămânem la acest exemplu, să observăm că presiunea aburului la momentul respectiv era mai mult o intuiție. Despre măsurarea ei ar fi fost destul de greu să mai și vorbim. Apoi, ignoranța oamenilor obișnuiți și felul în care se gândea cineva la existența unui risc în apropierea unui cazan sub presiune.

ssm locomotiva experimentala
o locomotiva experimentala… pășea!

Regulile de protecție și de folosire, precursoarele normelor SSM de astăzi, deveneau tot mai consistente după fiecare accident. La început ele au fost intuitive. De exemplu, după explozia unuia din primele cazane feroviare care a provocat victime omenești în număr mare, de la Philadelphia, Durham, Anglia în 1815 a apărut o regulă importantă: evitarea staționării publicului în zona cazanului.

Pe scurt, accidentul a provocat moartea a 16 persoane din publicul care asista la prezentarea unei locomotive experimentale, respectiv „Călătorul mecanic al lui Burton”

Normele SSM sunt consecințele unor accidente

Accidentul de la Philadelphia este considerat ca fiind primul din categoria celor de explozie a cazanelor. Nu este trecut în rândul accidentelor feroviare pentru că nu a fost vorba de o locomotivă în sensul clasic al cuvântului, acela pe care-l știm cu toții astăzi, astfel că prea puține texte îl consemnează drept accident feroviar.

Industriașii și entuziaștii au realizat însă că trebuie schimbat ceva. Publicului i-au fost transmise semnale clare că e cazul să se țină deoparte. Astfel, un asemenea accident „feroviar” nu a mai apărut decât la celebrul tunel de lângă Brighton (1861), când au murit 23 de oameni. Vina a fost considerată a fi a acarului care era responsabil de prezența trenurilor pe calea ferată.

Exemplele de mai sus au fost date pentru înțelegerea felului în care au apărut normele de protecția muncii și cum s-a ajuns la SSM-ul de astăzi. După Brighton, de exemplu, au apărut norme și reguli clare, obligatoriu de folosit (în Anglia deocamdată) pentru toți cei care sunt responsabili de circulația trenurilor.

Societatea contemporană începea însă să conștientizeze că există nevoia unor reguli clare de interes general, în paralel cu norme de protecție (SSM) pentru fiecare sector industrial în parte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrare și SEO: 789.ro